Generic selectors
Exact matches only
Search in title
Search in content
Post Type Selectors
post
Filter by Categories
Sinonime
Sinonimele care încep cu litera A
Sinonimele care încep cu litera B
Sinonimele care încep cu litera C
Sinonimele care încep cu litera D
Sinonimele care încep cu litera E
Sinonimele care încep cu litera F
Sinonimele care încep cu litera G
Sinonimele care încep cu litera H
Sinonimele care încep cu litera I
Sinonimele care încep cu litera J
Sinonimele care încep cu litera K
Sinonimele care încep cu litera L
Sinonimele care încep cu litera M
Sinonimele care încep cu litera N
Sinonimele care încep cu litera O
Sinonimele care încep cu litera P
Sinonimele care încep cu litera Q
Sinonimele care încep cu litera R
Sinonimele care încep cu litera S
Sinonimele care încep cu litera T
Sinonimele care încep cu litera U
Sinonimele care încep cu litera V
Sinonimele care încep cu litera X
Sinonimele care încep cu litera Z

Sinonime pentru General

Sinonime

  • colectiv
  • comun
  • obștesc
  • public
  • universal

Definiție : General

General, substantiv masculin. Cel mai înalt grad în ierarhia militară; (în mod extins) comandant al unei armate, comandant militar. Persoană care deține acest grad. [Cf. fr. général, rus. gheneral, ger. General].
adjectiv general. 1. Comun, aplicabil unui număr mare de persoane, ființe sau lucruri dintr-o anumită categorie. Privind multe persoane, în care participă multă lume. 2. Universal. Care se referă la ceva în linii mari, în ansamblu, în ceea ce este esențial. (Despre noțiuni) Rezultând dintr-o generalizare. 3. Care are loc, care există pe o suprafață mare. 4. (Despre funcțiile, gradele etc.) De rang superior; care poartă răspunderea unei direcții, a unei instituții, a unei întreprinderi etc. // s.n. (Fil.) Categorie filozofică care desemnează unitatea trăsăturilor fundamentale ale unei categorii de obiecte și procese care, prin desemnarea esențialului, se manifestă ca lege a existenței și dezvoltării acestora. [Cf. fr. général, ital. generale, lat. generalis].

General, adjectiv masculin. 1. Care este comun tuturor ființelor sau obiectelor din aceeași categorie. [Substantivat, n.] Este un pod între știință și artă, în sensul în care arta expune generalul, dar concretul. CONTEMPORAIN, S. II, 1948, n°108, 5/4. (Despre un fenomen sau o situație) Care se referă la toată lumea, care se referă la toată lumea; care se referă la toată lumea, în care participă toată lumea. Cauză generală. După un moment de consternare generală, Deliceanu exclamă indignat: „Este o provocare directă la rebeliune!” REBREANU, R. II 25. Sistemul vostru… constă în a sacrifica interesele generale în favoarea intereselor individuale. BOLINTINEANU, O. 440. ◊ Criza generală a capitalismului v. criză. 2. Care se referă la ceva în ansamblu, care tratează în linii mari ceva (fără a se opri la detalii specializate). Medicină generală. Noțiuni generale de astronomie. Prin evidențierea faptelor fundamentale, recapitularea stimulează puterea de judecată a elevilor, îi ajută să-și formeze o concepție științifică generală a lumii. CONTEMPORAIN, S. II, 1952, n°293, 1/1. (În opoziție cu parțial) Care cuprinde toate aspectele, cunoștințele, datele, etc. Examen general. ◊ Cultură generală = (în opoziție cu cultura profesională sau specializată) cultură bazată pe cunoașterea elementelor fundamentale ale creațiilor și cuceririlor din diferite domenii ale științei și artei. ◊ Loc. adv. În general = a) în mare, în linii mari; în general. Tânărul a povestit că, în general, a găsit liniște. REBREANU, R. II 25; b) fără a se referi la un caz particular; vag. Dă-mi un exemplu, nu-mi vorbi în general. În general (sau într-un fel general) = în aspectele esențiale, în aspectele principale. Prezenta o problemă în mod general. 3. (Despre un fenomen, o situație; în opoziție cu local) Care apar pe o suprafață mare, care există pe o suprafață mare, care cuprinde totul. Ploaie generală. Anestezie generală. 4. (Ca determinant al unor substantive) Care are întreaga responsabilitate pentru conducerea unei anumite divizii a unui minister, a unei instituții, a unei întreprinderi, etc. Director general. ◊ Adunare generală = adunare (II 2), adesea organul suprem de conducere al unei organizații în care toți membrii au dreptul de vot. Adunarea generală este organul suprem de conducere al economiei. STAT. ECO. AGR. 40.

General, substantiv masculin. Grad în ierarhia militară superior gradului de ofițer (în prezent, în ordinea ierarhică: general-maior, general-locotenent, general-colonel, general de armată); persoană care deține acest grad. O uniformă de general a apărut printr-o fisură în ușă. CAMILAR, N. II 92. Generalul a trecut în fața frontului. BRĂESCU, V. A. 107. În timpul trecerii sale prin principate, generalul Kisseleff a studiat istoria și situația generală a principatelor. BOLINTINEANU, O. 253. – Variante: (neobișnuit) generár (NEGRUZZI, S. I 115), (popular și familiar) ghenerál (CAMILAR, N. I 304, HODOȘ, P. P. 228), (demodat) ghenerár (GHICA, S. 15), (popular) ghinărár (COȘBUC, P. I 57, ALECSANDRI, T. 199, TEODORESCU, P. P. 174) s. m.

General, adjectiv masculin. Care este comun tuturor (sau majorității) ființelor sau obiectelor dintr-o anumită categorie. [Substantivat, n.] Ceea ce este comun tuturor (sau majorității) ființelor sau obiectelor dintr-o anumită categorie; în special, categorie filozofică care reflectă caracteristicile esențiale comune ale obiectelor unei clase. (Despre un fenomen sau o situație) Care se referă la toată lumea, care cuprinde toată lumea, la care participă toată lumea (sau majoritatea). Care se referă la ceva în linii mari, care tratează aspectele fundamentale ale unui lucru. ◊ Cultură generală = cultură bazată pe cunoașterea elementelor fundamentale ale creațiilor din diferite domenii ale științei și artei. ◊ Loc. adv. În general = în linii mari; fără a se referi la un caz particular. (Fără a specifica) Dă-mi un exemplu, nu vorbi în general. În general (sau în termeni generali) = în aspectele esențiale, în aspectele principale. Prezenta o problemă în termeni generali. 3. Care apare, care există pe o suprafață mare, care cuprinde o zonă foarte mare sau totul. 4. Care are întreaga responsabilitate pentru conducerea unei anumite divizii a unei instituții, a unei întreprinderi, etc. Director general. – Din fr. général, lat. generalis.

General-maior, substantiv masculin, plural general-maiori; abreviere gen.-mr.

General de brigadă, substantiv masculin, plural generali de brigadă; abreviere gen.-br.

General-locotenent, substantiv masculin, plural generali-locotenenți; abreviere gen.-lt.

General de armată, substantiv masculin + prepoziție + substantiv feminin.

General-colonel, substantiv masculin, plural generali-colonel; abreviere gen.-col.

Adunare generală, expresie (scherzo) care înseamnă „tocăniță de legume”.

General de armată, substantiv masculin, plural generali de armată; abreviere gen.-arm.

Ce este un sinonim?

Un sinonim este un cuvânt care are un înțeles similar sau identic cu un alt cuvânt, dar diferă în formă.

Dicționarul de sinonime permite găsirea unor termeni mai potriviți pentru context decât cei pe care îi folosim spontan. De asemenea, ajută la identificarea unor termeni mai adecvați pentru a reda o caracteristică, scopul, funcția etc. a lucrului, ființei sau acțiunii în cauză. În final, dicționarul de sinonime ajută la evitarea repetiției de cuvinte în același text pentru a îmbunătăți stilul redactării.

Căutare de sinonime în ordine alfabetică.