Sinonime pentru Ocnă

ocnă (ócne), s. f.

1. Salină, mină de sare.

2. Muncă silnică pe viață, care se făcea odinioară în saline cu ocnașii (sec. XVII-XIX).

Ocnaș, s. m. (condamnat; muncitor în salină)

ocniță, s. f. (nișă, firidă)

ocnă ocnă, ocne s. f. (intl.) infractor renumit și foarte periculos.

ócnă s. f., g.-d. art. ócnei; pl. ócne

ócnă f., pl. e (vsl. okno, pl. okna, fereastră, d. oko, ochĭ; sîrb. okno, geam, mină; pol. okno, fereastră, deschizătură, okna pl., galerie, puț de mină, okna solne, mine de sare; ung. akna, salină; mgr. ókna, vrană, ngr. ókna, salină. V. ochĭ. – Româniĭ aŭ luat acest cuvînt d. Ungurĭ maĭ de grabă [!] de cît [!] d. Slavĭ). Salină, mină din care se scoate sare. Salină care servește și ca penitenciar pentru criminalĭ: condamnat la ocnă. Adv. Sărat ocnă, sărat slatină (morugă), foarte sărat. – Pin [!] vest și ognă și umnă (ca tocma, togma, tomna). V. baĭe.

ocnă ócnă, -e, s.f.

1. Mină (în general); baie.

2. Salină. Ocna-Șugatag, localitate cu statut de stațiune balneară, în Maramureș, la 20 km sud de Sighet; cu ape sărate, concentrate, care se întrebuințează pentru băi.

3. Gură de ieșire dintr-o încăpere.

ocnă ocnă f.

1. mină, mai ales de sare.

2. locul unde se închid făcătorii de rele (osândiți la munca silnică).

3. pl. ocne, od. venit domnesc dela minele de sare.

Ocna (Târgu-Ocna), orășel în jud. Bacău.

ocnă OCNĂ, ocne, s. f.

1. Mină (mai ales de sare); salină. ◊ Expr. (Adverbial) Sărat ocnă = foarte sărat, prea sărat.

2. Închisoare pentru cei condamnați la muncă silnică în saline; p. gener. închisoare, pușcărie. Pedeapsă executată într-o astfel de închisoare.

ocnă Târgu-Ocnei.

a fi ocnă mare expr. (intl.) v. a fi otravă mare.

a înfunda ocna / temnița / pușcăria expr. a fi condamnat la ani grei de închisoare.